PUNCTUL MEU DE VEDERE
Românii par să se bucure cu o frenezie ceva de speriat atunci când vine vorba de sărbători. Cumpărături, rezervări la hoteluri, coafor, manichiuristă, pedichiuristă sau mai ştim noi ce, toate făcute cu o grabă şi cu o dorinţă de a arunca banii în vânt, fără să se gândească la repercusiuni. Nu mai vorbim de mâncat şi băut peste măsură, până ajung la spital sau chiar mai rău.
Este un tablou ce pare desprins din anii de dinanite de război, când lumea părerea să nu se mai gândească la nimic altceva decât să îşi trăiască fiecare clipă ca şi când ar fi fost ultima. Măcar în cazul lor era de înţeles, însă în prezent, distracţia este precepută într-un mod cu totul diferit.
Bine, mulţi se vor întreba. Păi de ce să nu ne bucurăm ? Ce nu am muncit un an întreg ca acum să ne relaxăm şi noi şi să ne distrăm ? Ei, dar nu spune nimeni să nu ne bucurăm de sărbători, însă trebuie să gândim bine la ceea ce facem, să fim mai cumpătaţi, pentru că aşa cum ştim, orice bucurie costă, iar bani pentru majoritatea dintre noi nu prea sunt şi nimeni nu ne va rezolva problemele.
Adică, facem credit pentru a pleca în vacanţe, însă nu ne gândim că acum, menţinerea unei slujbe a devenit parcă ruleta rusească, şi apoi ne vom trezi săraci cu datorii la întreţinere şi nimeni să ne ajute.
A venit 2015. Vai ce bucurie pe noi. Ei bine nu este aşa. Nu vrem să se creadă că dintr-o dată am decis să facem pe lupul moralist cu citititorii noştrii însă ar fi bine să ne gândim că în România cu fiecare an nivelul de sărăcie este tot mai accentuat. Din păcate, lucrurile nu par să se schimbe în bine oricât de mult încearcă domnii cei mari de la Bucureşti să ne convingă de contrariul. Adică anunţă cu mândrie că vor crea locuri de muncă. Doamne ajută am spune cu toţii.
Pe de altă parte însă, sigur ne vom întreba cum şi unde în condiţiile în care tot ceea ce a însemnat industrie până în 1989 s-a dus pe pustiu. Investitorii nu prea mai vin în ţară, oricât de multe facilităţi spun guvernanţii noştri că le-ar crea. Şi atunci déjà problema locurilor de muncă rămâne şi, din păcate, va continua să persiste în România.
Trebuie să mai luăm în calcul şi alte câteva aspect. Îndată vin facturile pe luna decembrie, care aşa cum ne-am obişnuit sunt enorme şi déjà te ia cu leşin numai când te întrebi cum vei reuşi să le plăteşti. Şefii de la Bucureşti spun că vor creşte salariile, e adevărat doar la unii, însă adevărul nu este niciodată spus până la capăt, pentru că de obicei ce se dă cu o mână se ia cu şapte. Doar aşa mai pot trăi sărmanii de ei din jupuirea pielii de pe omul care se zbate, zilnic, între speranţă şi deznădejde.
Déjà pentru 2015, s-au anunţat scumpiri care par să vină la pachet odată cu inceputul anului – asta aşa de ,,all inclusive,, că doar ne-am învăţat cu astfel de oferte. Şi dacă mai ţii seama şi de cel mic care a început din nou şcoala, stresul devine şi mai mare. Du-te cumpără copilului de toate, că are nevoie. Mai afli că mai trebuie să dai şi bani la şcoală, odată cu începerea trimestrului.
Ce te mai faci şi dacă mai ai o maşină, care nu este a ta pentru că încă mai ai de dat bani la bancă. Pe lângă ratele la ea mai ai de chelutielit cu întreţinerea la service că drumurile sunt aşa cum le ştim cu toţii, pline de gropi sau cu dâmburi de parcă ai fi la off road deşi au fost băgaţi în ele bani europeni cu nemiluita.
Concluzia este una singura, indiferent de sărbătoare sau viaţa de zi cu zi, trebuie să fim cumpătaţi pentru că, alţii, în mod sigur, nu vor avea nopţi nedormite din cauza neajunsurilor noastre.
Dana Sin
