“Vreau doar să ofer un moment de bucurie pentru un decembrie aşteaptă!”
Ajunsă la cea de-a 6 ediţie, realizatoarea emisiunii Peştişorul de Aur a cutreierat satele în căutarea ,,Copiilor fără Crăciun” şi i-a găsit! Familii parcă uitate la un capăt de lume, undeva pe uliţi pline cu noroi, în case dărăpănate ce stau să cadă la prima adiere. Aşa descrie Karina Bechir atmosfera simţită pe drumul căutărilor.
Georgiana Vladoiu: De 6 ani organizezi Campania „Donează o jucărie! Fii chiar tu Moş Crăciun!” Ce aşteptări ai?
Karina Bechir: Privesc şi nu vreau să accept ca şi acest decembrie din 2018 să treacă fără un zâmbet pe chipul lor! Nu vreau să găsesc vinovaţi şi nu aduc reproşuri. Vreau doar să ofer un moment de bucurie pentru un decembrie aştepta. Am promis că adun zâmbete şi am adunat! Aceste zâmbete mă fac să uit că uneori promit să mă opresc. Au fost cuminţi şi au note bune la şcoală; sunt ascultători şi educaţi; au lustruit şi ei ghetuţele în aşteptarea Moşului. Au descoperit însă că pe uliţa lor ghetuţele au rămas reci şi goale. Dacă primul Moş nu a poposit şi la căsuţa lor au renunţat să facă scrisoarea pentru Moş Crăciun. Şi-au uitat dorinţele în gând şi au sperat în bunătatea oamenilor. Aşa începe fiecare decembrie pentru ei, cu speranţă, că poate anul acesta au un altfel de Crăciun!
G.V.: Ce înseamnă pentru tine aceasta Campanie?
K.B.: Pe mine Campania „Donează o jucărie! Fii chiar tu -Mos Crăciun” mă aduce într-o stare de neputinţa şi de revoltă! Spun tuturor că este prea mult şi nu am putere să ajung la toţi. Că nu ştiu cum să aleg şi după ce criterii. Iar ei sunt cu fiecare an parcă mai mulţi. Sunt copii, dar ştiu că este greu, că sunt săraci; că trebuie să-şi trăiască sărăcia şi dacă au şansa şi un pic de ajutor pot să se ridice. Dar cine să-i ajute? Spun de zeci de ori că anul acesta este ultimul, că nu mai pot şi că suferinţa lor este prea mare. Dar în fiecare lună de noiembrie uit, şi încep campania cu gândul că anul acesta o să ajung şi la ei, la cei mulţi, rămaşi fără Crăciun anul trecut.
G.V.: Cum reausesti, an de an, să realizezi aceasta Campanie?
K.B.: Privesc fotografii şi mă gândesc la ei! Aşa am început şi anul acesta. Am privit zecile de fotografii şi mă gândeam la ei. Am vrut să mă opresc, apoi am început să adun. La început o sacoşă cu două –trei jucării. Apoi un sac şi o cutie mare cu o mulţime de hăinuţe şi câteva dulciuri. Prietenii mă sunau şi mă încurajau. Şi cum anul acesta nu am fost singura – a fost parcă mult mai uşor! M-am bucurat de bucuria lor! Orice vis a lor trebuia purtat doar de gândul lor. Dar cât să ducă şi gândul? În căsuţele lor am simţit că dragostea, încrederea, zâmbetul, frumuseţea, speranţă se măsoară altfel. Jucăria primită este atât de frumoasă – chiar dacă nu este adusă de Moş Crăciun!
G.V.: Cine te-a ajutat în această Campanie?
Mulţumesc :
- Iliescu Adi
- Roxana Petre
- Cls a IV-a Step by Step Sc. Gimnaziala Nr.11 inv. Marinescu Raluca şi Marculescu Livia
- Clubul Copiilor Berca- prof. Florentina Popescu
- Palatul Copiilor Buzău -prof Daniela Botea
- Scoala Gimnaziala Căldărăști – director Buturugă Raluca
- Isabela şi Andrei Teletin din Constanța
- Malina Mihai
- Ceata lui Ionita- prof. Diana Ioniţă
- Raisa Ezaru din Spania a trimis colet
- Alexandra şi Cristian Tomuleasa
- Clubul Sportiv Criss Ryu Bz – antrenor Cristi Michiduţă
- Clubul sportiv Thor Bz- antrenor Rodica Anghel Jimborean şi Vali Moraru
- Notari Publici din Buzău din cadrul Camerei Notarilor Publici Ploieşti
- Cls a II a A Sc. George Emil Palade – inv. Popa Marilena
- Gabriel Costianu
- Ioana Girjobu
Vă promit că o să ajung la aceşti copii fără Crăciun indiferent de ce se întâmplă. Dar stau şi mă întreb: de ce noi aici şi ei acolo, uitaţi pe uliţi pline de noroi? Noi avem prieteni ce ne ajută să ne împlinim vise! Dar visele lor cine să le împlinească? Cine să citească şi scrisorile lor nescrise pentru că Moş Crăciun uita de uliţă lor?