Ordonanța ,,trenuleț” afectează din plin și cultura. Spre exemplu, Teatrul ,,G.Ciprian” Buzău a fost nevoit să renunțe la unele contracte de prestări servicii care i-ar fi adus o sumă importantă în bugetul instituției.
Având un excedent bugetar, instituția de cultură a reușit până la urmă să-și ducă la bun sfârșit unele dintre proiecte. Deoarece erau interzise orice cheltuieli, o premieră a fost, însă, anulată și amânată pentru 2025.
Și de parcă nu era de ajuns, instituția buzoiană a rămas și fără un angajat, din staff-ul tehnic, atât de necesar în derularea activității teatrului. Disponibilizarea a fost una obligatorie, ea fiind tot o consecinţă a ordonanţei „trenuleţ”, care interzice angajaţilor din sistemul public să cumuleze pensia cu salariul. Conducerea Teatrului speră, totuși, ca fostul angajat să poată fi menţinut în instituţie, în baza unui contract de colaborare.
Conform organigramei teatrului, în total, ar fi disponibile 7 posturi pe care conducerea va încerca să le scoată la concurs. Restricțiile impuse de ordonanță mai împiedică Teatrul ,,G.Ciprian” Buzău să facă unele investiții necesare în derularea activității. Conducerea instituției a reușit, totuși, să găsească unele pârghii pentru a-și pune la punct recuzita.
Măsurile Ordonanţei ,,Trenuleţ”- spun specialiștii în economie – au un viciu de fond. Conceptul pe care se bazează este pur de contabilitate primară, urmărind aducerea de fonduri într-o manieră rapidă, fără a avea în vedere consecinţele acestora pe termen mediu. Fără excepţie, mai avertizează economiștii, toate măsurile vor avea impact de bumerang, aducând totodată efecte perverse şi, în același timp, mai puţini bani la buget decât s-ar fi sperat.
