Page 3 - SCURTPE2 nr. 647

scurt 3_jurnal pag 1 19.10.2023 11:18 Page 1

20 - 26 octombrie 2023
www.scurtpe2.ro speCiAl 3

„Cămașa în broci -

povestea unei comunități”

Asociația Zestrea Bisoceană continuă seria de proiecte pentru revitalizarea mediului rural din județul Buzău.
Recent, buzoienii, și nu numai, au aflat povestea unei ii, în cadrul unei expoziții „Cămașa în broci - povestea
unei comunități”, organizate recent, la Hub-ul Țărănesc Zestrea Bisoceană.

R Dana BARBU ce au vizitat-o. Îmbrăcarea femeii în „Meșteșugul vopsitului cu plante”, obțin și astăzi în unele gospodării
costumul tradițional a intrat în limba- cu studii în etnologie, etnografie și tradiționale ale României prin fier-
În urma a trei luni de cercetare și jul popular sub numele de „găteală”. folclor. berea anumitor ierburi până în mo-
documentare pe teren, Asociația Zes - „Cămașa în broci - povestea unei În satul tradițional, vopsirea mentul în care apa se pigmentează.
trea Bisoceană a aflat povestea că mă - Apa respectivă se strecoară pentru
șii în broci. Aceasta este o ie ca firele introduse în apă „să nu se
spe cifică văii superioare a râului ,,De ne uităm în lăzile de zestre bisocene, vom constata că nicio păteze”, mai spune Aurelia Cășaru.
Râmnic, cusută cu fir de lână vopsit cămașă nu seamănă cu cealaltă. Acestea erau cusute „pe furiș” de
în rădăcina unei plante denumite fiecare femeie, astfel încât nimeni să nu știe modelul ce va fi realizat. Hub-ul țărănesc Zestrea Biso -
local broci (Rubia tinctorum). Fiecare țărancă dorea ca ia sa să fie cea mai frumoasă de Paște. Cu cea nă, acolo unde s-a desfășurat
expoziția, este un proiect al Aso cia -
ocazia sărbătorii pascale, femeile mergeau la biserică în noaptea de ției Zestrea Bisoceană fondat în anul
,,Cercetarea este una dintre cele Înviere cu haine noi țesute în casă. Această tradiție s-a păstrat până în
mai importante etape ale ori că - anii ’60. Obiceiul spunea că trebuie să fii înnoită din cap până în pi- 2016 de către trei surori din Bisoca.
rui proiect pe care vrei să îl de- Născute în Bisoca, cele trei surori din
marezi. În această vară am mers cioare. Doar așa se putea primi în casă și în inimă Sfânta Sărbătoare familia Cășaru au studiat medicină
pe urmele cămășii în broci, cu a Învierii. Pentru bunicile noastre, ia era un lucru sfânt. Purtată cu veterinară, matematică și farmacie.
poveștile sale, cu oamenii care res pect şi cu multă atenţie, se putea vedea pe uliţele satului până în Studiile și experiența le-au legat însă
mereu de meșteșugurile, etnografia și
le-au creat, cu multe comori gă - anii ’80. Femeile care torceau pe prispa casei, ori îngrijeau grădina folclorul local. Hub-ul este locul în
site în lăzile de zestre. Așa că, sau mergeau duminica la hora satului au reușit să transmită copiilor
ne-am înarmat cu reportofon, și nepoților respectul pentru un obiect cu suflet”, care se întâlnesc păstrătorii de tradiții
cameră de filmat, caiete de notat povestește Aurelia Cășaru. din zona Bisoca cu iubitorii satului
și am plecat pe teren. Ne-am dus românesc și unde poți admira ex -
cu multă curiozitate la bătrânii pozița „Viața țăranului muntean” - o
satului să deslușim tainele că mă - expoziție ce a strâns într-un singur
spațiu și sub un singur concept
șii în broci”, au povestit re pre - comunități” este un proiect co-finan - firelor a reprezentat pentru femei o obiecte de artă țărănească ale săte ni -
zen tanții asociației. țat de Administrația Fondului Cul- adevărată artă. Aproape fiecare fe-
tural Național. Curatorii expoziției au meie deținea secretele plantelor, lor și poveștile lor.
Plecând pe urma acestui element fost Cășaru Aurelia - membru fonda- cunoștea tipul și timpul culegerii pre-
de patrimoniu, au cules poveștile ul- tor Zestrea Bisoceană, cu studii în et- cum și modul de utilizare.
nologie, etnografie și folclor; Silvia
timelor ii, au fotografiat aceste co- Valentina Zamfir - cu studii în et-
mori găsite în lăzile de zestre ale nologie, etnografie și folclor, ,,Pentru vopsirea lânei sau a
bunicilor, au creat un film documen- lucrează la Muzeul Municipiului produselor realizate din lână, fe-
tar în care actorii sunt chiar sătenii și București din 2016 și Ana Ursescu - meile au folosit vopselurile vegetale
au aranjat totul într-o expoziție ce a fondatoare a grupului de Facebook create în propria gospodărie. Culo-
stârnit curiozitatea și admirația celor rile pastelate se obțineau și încă se