Page 3 - SCURT PE 2 nr. 619

scurt 3_jurnal pag 1 06.04.2023 12:11 Page 1

7 - 13 aprilie 2023
www.scurtpe2.ro SPEcIAL 3

tradiții, obiceiuri și superstiții

în Săptămâna Mare

Săptămâna Mare, numită și
Săptămâna Patimilor, este re -
prezentată de ultima săptămână
din postul Sfintelor Paști.
Totodată, Săptămâna Mare este
săptămâna Deniilor, toate zilele
acestei săptămâni fiind conside -
rate, încă de la începuturile
creștinismului, mărețe și sfinte
și, chiar din seara de Florii, se
citesc Deniile, slujbe de prive -
ghere care se săvârșesc doar în
săptămânile a cincea și a șaptea
ale Postului Paștilor.

R Daniel ȚIGLEANU pentru a nu stârni golul, secul, neno - sluj bei, să facă pe o sfoară câte un anul; femeile nu au voie să coasă, să
rocul), cât și pe cea pozitivă (scăldatul nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi țese, nu coc pâine sau altele asemenea,
LUNI, se citește, mai înainte ritualic, pentru a seca bolile). pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze fiindcă este mare pericol de boală și
de toate, istoria lui Iosif cel preafru- MIERcURI a Săptămânii alesul. spirite rele.
mos, patriarhul din Vechiul Testament Mare, de nia îl pomenește pe Iuda, VINEREA MARE, SâMbătA PAştE LUI,
în care Biserica a văzut preînchipuirea apostolul devenit vânzător, care se nu mită și Vinerea Neagră, cea mai ultima zi a Săptămânii Mare, este ziua
lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni gândește să-l trădeze pe Învățător, dar tris tă dintre tristele zile ale pătimirii în care trupul Mântuitorului Iisus s-a
se face pomenirea smochinului nero - și pe Maria, femeia desfrânată deve - Domnului, rememorăm aducerea la odihnit în mormânt, este zi de recu -
ditor, smochinul blestemat de Iisus nită mărturi sitoare, care-i spală picioa - judecată, batjocorirea, schingiuirea, legere, credincioșii se pregătesc pen-
înaintea intrării în Ierusalim. Ca obi- rele lui Iisus cu lacrimile ei pline de răstignirea, moartea și îngroparea lui tru marea veghe. Seara, în bisericile
ceiuri și superstiții, în Lunea Mare, fe- căință și îl un ge cu mir. În anumite Iisus. Seara, rememorând momentul ortodoxe se aprind luminile, anunţând
meile încep curățenia de Paște. Se zone, există obi ceiul ca miercuri seara, aşezării Mântuitorului în mormânt, în că se apropie Învierea. În miez de
scoate totul afară, se aerisește casa ca când soarele asfințește, copiii să biserici se oficiază Denia Prohodului, noapte, în biserici se oficiază slujba
să iasă toate relele de peste iarnă, se meargă cu colindul, la sfârșit primind cortegiul de credincioşi, în frunte cu Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca,
văruiește și se spală totul. “Să nu te ouă pentru a le roși. preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru
prindă Paștele în necurățenie, că te după care, cu toții, trec pe sub Sfântul că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau
blesteamă casa!” JoI SAU JoIA MA RE, Aer (Epitaf), o pânză pe care se află Lumină din Lumină, spun „Hristos a
în această seară este rânduită Denia imprimată icoana înmormântării. Înviat!“ şi răspund „Adevărat a În-
MARȚI, ziua a doua a Sfin- celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite Toto dată, conform datinii, credincioșii viat!“, formule cu care se salută apoi
tei Săptămâni, denumită și Marțea patru momente grele: spălarea pi- care se întorc de la Biserică, aduc timp de 40 de zile, până la Înălţare. În
Seacă, este dedicată predicii de pe cioarelor apostolilor de către Hristos, acasă lumina Prohodului, a punerii ziua Sâmbetei Mari, conform tradiției
Muntele Măslinilor, când Iisus a an - Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său Dom nului Iisus în mormânt, și încon - străvechi, femeile se spală pe cap, se
tici pat distrugerea marelui Templu, pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina joară casa ținând în mână lumânarea piaptănă, se îmbracă în haine curate,
dar și propriile patimi, cu doar trei zile Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea aprinsă. În ziua Vinerii Mari, tradiția se închină și se roagă la icoane, apoi
înainte de a fi judecat. Credincioșii din grădina Ghetsimani şi prinderea ne mai spune ca este bine să se țină se apucă de plămădit. Pot termina,
sunt îndemnați la priveghere, să fie, cu Domnului de către cei ce voiau să-l post negru. În același timp credin - însă, toate treburile casei. Ca o super -
alte cuvinte, pregătiți, în orice clipă ucidă. Ca obiceiuri și tradiții, în cele cioșii, care nu pot, totuși, posti negru, stiție, în cuptor, vasele trebuie puse
să-l întâmpine pe Iisus. În Marțea Sea - mai multe locuri, Joia Mare este ziua nu trebuie să mănânce urzici, iar în doar cu mâna dreaptă, iar numărul
că, există superstiția conform căreia în care se roșesc ouăle. Tot în Joia mâncare nu se pune oțet, deoarce lui tăvilor în care se face cozonacul sau
țăranii trebuie să se spele ritualic pen- Mare se ține post cu mâncare uscată, Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot
tru a seca bolile. Centrându-se pe ter- la biserici nu se mai trag clopotele, ci biciuit. Alte superstiții ale Vinerii Mari apărea necazuri în anul care urmează.
menul generic al săptămânii (a seca, doar se bate toaca, iar creştinii care ar fi următoarele: dacă va ploua în Ca obiceiuri românești și tradiții, în
secare, secat), ziua este caracterizată s-au spovedit se împărtăşesc. În Joia Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; Săptămâna Mare, e bine ca toţi credin -
de practici magice ambivalente, ce uti - Mare, există superstiția conform că - dacă te scufunzi în apă rece de trei ori cioşii să ierte şi să se împace cu toţi
lizează atât magia negativă (interdicții reia fetele obişnuiesc ca, în timpul în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot cei cu care au fost în duşmănie.

Ritualuri de Florii simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Această zi
sfântă este și preambulul Săptămânii Patimilor, în-
ceputul ritualului pascal, care ține până la Înălțare,
Floriile reprezintă una dintre cele mai fru- la toți credincioșii creștini.
moase sărbători creștine ale primăverii. Și nu Obiceiuri moștenite din străbuni. În Du-
este doar o zi de celebrare a onomasticii celor cu minica Floriilor, se curăţă mormintele și împodobesc
nume de flori. Ramurile de salcie amintesc de cu mâțișori. Toți cei ce au purtat șnurul de mărțișor
cele de finic şi de măslin, cu care a fost întâmpi - îl agață acum în pomi și își pun dorințe. Mai există
nat Mântuitorul la intrarea Sa în Ierusalim. cre dința că dacă te împărtășești în Duminica Floriilor
și îți pui dorințe când te afli în fața preotului, acestea
R Daniel ȚIGLEANU se împlinesc. De te încingi cu ramuri de salcie, nu te
Originea Sărbătorii. Se spune că însăşi Maica știută și drept Duminica Stâlparilor, se sfinţesc, prin mai doare mijlocul tot anul. În plus, ca să-ți fie bine,
Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugu- e obligatoriu să fii fericită de Florii. Nu te spăla pe
transformat într-o punte, ajutând-o pe Sfânta Fe cioa - rite de salcie, așa-numiții mâțișori, care se împart cap în această zi, dacă nu vrei să albești înainte de
ră să treacă apa unui râu. De aici sărbătorirea cu fast creş tinilor pentru a le pune la icoane, la uși și la fe - vre me. Sașii păstrează tradiţia de a planta un pom de
a acestui arbore în Duminica Floriilor. În această zi, res tre. Preoții le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca Florii.