Fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat, unul dintre cele mai dure locuri de detenție politică din România comunistă, ar putea fi restaurat prin implicarea autorităților buzoiene. Președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, a anunțat că a început discuții privind finanțarea investiției și susține că administrația județeană se va implica direct în implementarea acesteia. Mai mult, el a precizat că, în ceea ce privește reabilitarea închisorii, are o abordare cu totul diferită față de ceea ce s-a întâmplat la Închisoarea de la Sighet. Ciolacu a explicat că realizarea proiectului împreună cu o autoritate locală ar fi soluția potrivită pentru că ar permite o cofinanțare de doar două procente, mult mai redusă decât în cazul implementării printr-o instituție centrală.
Clădirea fostului penitenciar se află într-o stare avansată de degradare, iar restaurarea sa a fost pregătită timp de mai mulți ani. Planul actual prevede transformarea acestui spațiu de tristă amintire într-un memorial dedicat victimelor comunismului și construirea unui Centru Educațional, proiectul fiind estimat să atragă 58.000 de vizitatori în primul an.
Ideea restaurării a început cu bani din PNRR, când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a obținut o finanțare de 9 milioane de euro, implementarea fiind transferată ulterior în 2024 către Compania Națională de Investiții. Pentru a duce la bun sfârșit lucrările, șeful administrației județene a purtat discuții și cu primarul municipiului Râmnicu Sărat și caută acum inclusiv resurse suplimentare la nivel european, direct de la Comisia Europeană, din economiile realizate în urma licitațiilor pe alte proiecte.
Închisoarea din Râmnicu Sărat a fost folosită, în perioada 1945-1963, pentru izolarea cruntă a opozanților regimului. Din cauza regimului de exterminare, locul a rămas în istorie drept „Închisoarea Tăcerii”, celulele adăpostind personalități marcante precum liderul țărănist Ion Mihalache sau Corneliu Coposu. Între 1956 și 1963, penitenciarul a fost condus de Alexandru Vișinescu, condamnat definitiv în 2016 pentru crime împotriva umanității.
